Sunt unii cunoscuti pe care-i intalnesti intamplator in /calea/ ta,sa zicem pe strada si, uneori, dupa salutul de rigoare, te opresc si te-ntreaba fara alte introduceri: ” Da’ , cu ce te mai ocupi? Aceasta intrebare ai mai auzit-o si vine ca un /vant /de „primavara..” Esti tentat sa-i zici: ” Tai frunza la caini ” sau ” Ciugulesc barzoiu’ ” dar ii dai raspunsul pe care nu si l-ar fi dorit, ca n-ai ce /ascunde/: ” Tot acolo !” Raspunsul nu-l satisface pe deplin si continua tirul intrebarilor (el stie precis ca esti acolo, da’ alta e tinta, chiar daca –ncarcatorul e /gol/) ” Si cu salariul , tot asa? ” ” Mai mare! ” ..Nu se astepta la asta, e ca si cum ar fi incasat doua perechi de /palme/, l-ai nenorocit… Il simti/ plutind/ si mai mult in ceata, dar ii lasi libertatea de a face el insusi calculele, ca doar e/nascut/ pentru asta.Intrebarea: ” Cu cat ? ” n-o mai pune, cu toate ca-i sta pe limba, dar il vezi ca-si schimba culoarea fetei si ca-i apare un zambet tamp in coltul gurii, care parc ar scoate/vapai/.Iti administreaza , totusi, un ” Ma bucur!” chiar daca e ca si un cazan sub presiune.Te saluta si pleaca ca /trenul/ din /gara/, mai abatut si mai /sters/decat sperase, cu credinta ca poate intalneste pe altcineva care sa-i potoleasca patima ” cunoasterii ” /Oricum/, pentru a preintampina astfel de situatii si intrebari nelalocu lor, mi-am confectionat singur niste cercei in stil avangardist-pret a porter ( vi-i prezint in poza) pe care o sa-i port cand o sa ies den casa, sa vada toti ca-s incadrat in campu muncii..Ba chiar si-n casa o sa –i port , sa-nteleaga sotia ca mi-s priceput in dansele , adica in saibaraie, surubaraie , piulitaraie..Sunt barbat da casa, cum s-ar zice..
-
Articole recente
Categorii
- Acareturi (163)
- De-ale condeiului (11)
- Hazlii si nu numai (95)
- Politichie (81)
- Povesti despre mincinosi (45)
- Ultima postare (1)
Arhive
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
Cele mai bune posturi și pagini
Blogroll
- Alex
- Almanahe
- Anacondele
- Androxa
- Arca lui goe
- Aspida's Weblog
- blogu' lu' Cimpoca
- Blogu' lu' Marcus
- blogul Citei
- Blue River
- Buimacii
- Calin
- Carco
- Cita
- Crescentius
- Cristian Dima
- dictatura justitiei
- Dr.Lecter
- Gabriela
- Georgiana
- Grig
- Ice25
- incertitudini
- Julia
- Lolita
- Marian S.
- Melanie
- Mirela
- Mitza
- Motive fictive
- nea Costache
- Numararea inversa
- Papi
- pisoiu Griska
- Plano 10
- Popateapa
- Program seniori Spania
- psi
- psipsina
- Rockprogresiv
- Rokssana
- Sara
- Scorpio 72
- Shogunu
- Sicti
- Silavaracald
- Stropi de suflet
- Teo
- Uica Mihai
- valentina
- Vero
- vis si realitate
- vlad
Meta
Au mai scris pe aceasta tema:
psipsina
http://pisica07.wordpress.com/2011/04/09/duzina-de-cuvinte-maya/
redsky
http://redsky2010.wordpress.com/2011/04/09/senectute-v/
Papi
http://v2valmont.wordpress.com/2011/04/08/duzina-de-cuvinte-spre-oriunde-de-niciunde/
Scorpiuta
http://scorpio72.wordpress.com/2011/04/09/duzina-de-cuvinte-un-om-simplu/
Vero
http://anaveronica.wordpress.com/2011/04/09/plutind-gol-al-zecelea-episod-din-elucubratia-cu-12-zombi-si-12-cuvinte-impuse/
Laura
http://reusite.wordpress.com/2011/04/10/platia-klaythmonos/
Ragnar
Vezi textul ,mai jos…
Pingback: Duzina de cuvinte-Un om simplu « cataratorii
:)) cerceii sunt bestiali!
cat despre cunoscuti…cred ca ai tai au ajuns si pe la mine sau ai mei pe la tine,nu stiu….:))
http://scorpio72.wordpress.com/2011/04/09/duzina-de-cuvinte-un-om-simplu/
Astia is in transhumanta…:)) Am lucrat mult la ei,am transpirat chiar…
Viruse aka „bricoleur-maison”… 😉
m-ai convins ca esti barbat de casa, adicatelea „casnic”, da’ tot „frantzuzit”(prêt-à-porter) si „englezit”(hand-made), „cercelit”(NU cherchelit!), cu alte cuvinte: read my lips… 🙂
à propos de tren… accelerat, personal, „sageata albastra” sau TéGéVé?!… 🙂
m<3
Adica, un fel de ce-si doresc gospodinele… :)) Cu sageata neaparat…
@Monsieur Virus(avec accent toulousain!),
voilà de vezi niste cercei asemanatori cu aia „hand-made”: Boucles d’oreilles de marque créateur Toulouse
http://www.amazon.fr/dp/B003XFHYTO/ref=asc_df_B003XFHYTO2506268?smid=A3JP3SEU52UCWR&tag=kelkoomp_delta_watches-21&linkCode=asn&creative=22794&creativeASIN=B003XFHYTO
doar 29 euros, mai ales ca luna-viitoare vom putea plati în „sol-violeta”:
http://www.zigonet.com/toulouse/toulouse-va-mettre-en-place-une-autre-monnaie_art21316.html
A Toulouse, la mairie a mis en place une nouvelle forme de monnaie qui ne pourra être dépensée qu’au cœur d’un réseau agréé respectant l’environnement et l’homme. Cette nouvelle monnaie a été baptisée „sol violette”.
Pingback: Plutind gol (al zecelea episod din elucubraţia cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse) | VERONICISME
Frumosi cercei, n-am ce zice ! Dar colectia s-ar putea completa si cu niste chei, fixe,tubulare , inelare, inelare cotite si de ce nu chiar si chei franceze !
@Hi Mircea!
punct ochit la fix: WHY not une clé française… 😉
Melanie, pe la Cugir unde mi-am făcut junioratul la „clé française” îi zice harampău. N-aş prea vrea să văz pe nime cu harampăuri de urechi…
@Konnichiwa, Shogun-san! 🙂
„harampău”?… arigato pentru info: NU am auzit/citit acest termen niciodata pâna azi… sayonara & à+! 🙂
vreau şi io cercei d-ăia! dacă tot spun tuturor că lucrez la „fabrică” şi majoritatea nu pricep că este o glumă, barem să vadă că îs strungar fruntaş. (aşa a început şi primarul nost şi iacătă ce fain şi mare a ajuns! 😉 )
Pisic,te numesc strungar sef in cruce da cavaler! Ehee, sa vezi ce se oftica aia…ps/Da vrei, face nenea pa comanda cu swarowski..Ne tocmim…
😳 ioooi! ce mândră mi-s dă titlu cel nouţ!
Pingback: duzina de cuvinte- maya « psipsina
imi plac cerceii… ai putea iesi pe piata designului cu o noua moda surubareasca 😉
Blue,ce sa mai, v-am dat pa spate cu creatiile mele piulitifere si surubifere…Sa vezi cand oi trece pa unicate… :))
pot sa comand si eu unii mai sheiboshi asa?… daca vrei iti dau si niste idei… poti folosi si niste calti din aia de canepa, sa faci ceva fundite… 🙂
Virusache-san, cercei cam ca ăia ştiu să fac şi io. Da’ cu ceva piese d-ale mele şi cu baterii de ceas îi fac să şi clipocească. Că d’aia mă făcu statu’ ielectronist…
Shogun -san,hai, sa facem banu gramada..!Ca idei avem..Scapam reac da recesiunea lu Boc… :)) Harampauri palpaitoare,sa zicem…
mie-mi place barzoiul, nu prea arata ciufulit…dar imi inchipui eu 😀
data viitoare da-i si niste cifre, sa vezi atunci schimbari de culori la fata, semaforul mic copil!
Red, e neciufulit inca…Urmeaza procesul, mai incolo..Imi dadusi si tu idei, sa nu ma pui sa platesc pentru ele.. :))
Mircea, cheia franceza e pa primu loc..Aia face si desface…Nu-mi plac alea cotite.. :))
cum sunt alea „cotite”?!… 🙂
Nu stiu, cotite, cred ca.. :))
virusache
Mai bun ar fi un shubler, ca admiratoarele sa aibe cu ce masura barzoiu’ 😆
Pentru bunga-bunga.. :))
ciao Virus, comé stai, ti piace Silvio B, asa-i?!… 😉
Ha, ha! Bune răspunsuri la nenea „curiosul”!
Cu nişte ani în urmă, mă întâlnesc cu o cunoştinţă mai veche, mare specialist în…”capra vecinului”. M-a întrebat cum o mai duc, ce salariu mai am, dacă mi-am luat maşină şi…alte de-astea (cam seamănă chestionarul cu cel de mai sus, nu? Or fi …colegi!). M-am cam enervat de la atâta curiozitate şi mi-a venit să-i zic că am câştigat la loto! I-a căzut falca până la pământ, nu s-a prins că blufam. Apoi i-am zis că merg la o agenţie de turism, să-mi ridic biletele pentru croaziera în Caraibe, unde urma să plecăm foarte curând. Săracu’, îi ieşiseră şi ochii ca la melci de mirare. Am început să râd, că prea o luase în serios. Şi-a revenit şi s-a liniştit, „bucuros” că nu i-am luat faţa cu atâta pricopseală, venită din senin. 😀 Mi-am propus să rămân modest, să nu dau prilejuri de apoplexie invidioşilor! Păi nu?
PS Când vei deschide magazinul de cercei, mă înscriu şi eu la o comandă fermă!
Vad ca si tu l-ai linistit …A trecut de la agonie la extaz..Cand il deschid dau bip.. :))
Pingback: Rokssana's Blog
Mel, nici Silvio nu-i pa treaba lui…Dar e sarmant, totusi…
Lara Fabian – Caruso
m<3
Frumoasa piesa,Mel!
eu nu te cred până nu te văd! aşa că fă bine si pozează-te cu cerceii la urechiuşe! 😀
Dupa ce-i dau cu smirghel! :))
Pingback: Disintegration…. « androxa
Măi, chei simple, chei franceze… Dar cu cheia succesului n-ai cercei de-ăia? Că m-ar cam interesa. 😀
Melania, nu-ti trebuie cheia succesului, ca o ai da mult… :)) Ti-o zice unu far da cheie… :))
Pfuiii, cum nu mi-a venit mie ideea asta? Tocmeam un sait d’ala de-i zice magazin virtual cu un dizainer de-ala ueb si ma scoteam din saracie!
Nea Costache, dac le ai cu ueburile o punem, ca si io-s in aceeasi echipa(team-bai, ce le am) .. :))
Scris de Ragnar…
…………………………………………………………………………………..
Cu toate că nu am fost invitat, ideea mi s-a părut o provocare. Iată ce mi-a ieșit, cu speranța că nu inoportunez.
Ca în fiecare seară, mă îndrept grăbit spre casă. Pășesc apăsat pe un drum ce îl cunosc prea bine. Știu unde merg și totuși nu sunt atât de sigur. Tristețea se insinuează încet în mintea mea. Îmi simt sufletul gol. Îmi aud gândurile plutind aiurea, în eter… Aș vrea să plouă, să mă opresc și să simt picurii reci curgându-mi pe obraji. O ploaie neastâmpărată, cu tunete și fulgere care să brăzdeze văpăi pe cerul plumburiu. Aș vrea să mă pot ascunde de lume și totuși să rămân printre oameni. Aș vrea să mă fi născut într-un alt secol. Când oamenii erau mai naivi, când încă mai credeau în basme. Când drumul către fericire poate nu era atât de anevoios. Aș vrea să fiu altundeva, altcineva, oriunde și oricum…
Mă tem câteodată că am rătăcit calea… Că am ales varianta cea mai ușoară. Că am renunțat prea ușor la visurile mele. Că am greșit al vieții tren. Că planurile mele s-au risipit ca un grăunte de nisip în vânt. Îmi cuprind capul în palme și plâng. De ce trebuie să fie atât de multă durere? Mă opresc, pentru o clipă, realizând că sunt pe stradă, și-mi privesc chipul șters într-o vitrină. Sunt eu oare sau este o nălucă? Îmi continuu drumul, cu pași iuți, către o destinație necunoscută. Îmi vine să mă opresc în prima gară și să iau primul tren către nicăieri.
Pingback: Duzina de cuvinte – Vidul | Per aspera ad astra