Stiti cum e cand pregatesti o amorsa.Mai trebuie capsa, fitilul si …aprinderea..Haide, sa aflam si /destinatiile/..
-Roco, ai mai auzit ceva?-il intreb io, aprinzand fitilu’..
-Cica, ar trage la Calugareni, pe partea stanga, cum intri…!
Perfide mai sunt baltile astea.Iti dau cativa pesti si te-au prins ca o /panglica/in mrejele lor, pe tot restu’ vietii. Ce principii si strategii? Aici e nevoie de mobilizare generala, plina de pasiune si sa n-ai mintea /razletita/..
-Pai sa luam legatura cu Marian si-ncercam si noi…!ii dau eu replica, /ciripind/ ca o pasare dornica de-mperechere (adica, eram voios, nuuu..).
Nu mai insist la pregatiri , ca le stiti..Si-mi face si sange rau, mai ales ca afar’ e/ger/ iar la copca nu ma duc, ca cititi de mine c-am cazut supt gheturi si scapati de pinguieli cu bulivaru…Totul se rezolva prin resortul adeziunii..In fine, ajungem pe malu’ baltii.Cum reusita pescuitului depinde in mare masura de momeli, iar “lista de bucate” e lunga, am pregatit ”la botu calului” ceva “frugal” , far da /supa/ : neste mamaliga cu paine framantata, asezonata cu boabe de porumb, totul malaxat intr-un ceaun improvizat de niste minti iscoditoare : un pet de apa plata da cinci litri , taiat pe jumate.
-Mah Roco, voi ramaneti pe mal , la lansete, treaba voastra, da io intru la cracane in apa!-zic, desfacand doua prajini din /sertarul/ trusoului da “nunta”.Fac la repezeala neste cocoloase pentru intretinerea” vadului ”, iau “cadelnitele” cu porumb conservat, viermisorii si , acompaniat de behaitul unor oi pripasite pe izlaz, intru in apa, cu dor de prins peste si intepenit in costumu’ cauciucat, mulat ca o /manusa/.Am /uitat/ sa zic, c-am luat si tigarile, ca de la ele incepu’ pricina…Instalez cracanele, intind ”mortierele” cu bob la gura tevii si, ca un elev disciplinat, astept cu nerabdare sa vina ora de ..dirigentie (temele date da PSI).Nu e nevoie de statistici , pentru a demonstra evidenta : pestele trage de multe ori , cand ti-e lumea mai draga: cand mananci, cand te duci sa te pisi sau cand iti aprinzi tigara.La mine a tras in varianta trei.Si asa de vartos, ca mi-a saltat varga de pe cracan cat as fi zis…peste..Ce sa recuperez…Prajina mea deja traversa balta, precum Intercity prin gara Cucuieti -sat…
-La ce trasa? il aud pe Marian, infrigurat de turnura situatiei
-La coaja da.. /pepene/, Mariene..! ii zic , uitandu-ma cu jale la varga mea de carbon, care disparea pe luciu’ baltii, balanganindu-se ca o /frunza/ capiata de vantu stepelor…
Asta e, pescuitul presupune devotament, fidelitate si in primul rand tenacitate.Asa ca, am continuat a mea odisee , jinduind ca Ulise dupa nurii Penelopei…
Si cum Zeus nu doarme si tine cu cei napastuiti, intr-un final, curentii de apa imi inapoiara prajina , spre izbavirea si /implinirea/ mea pescareasca…Sa mai spun ca nu mai era nimic in ac, ” monstru ” ajunsese la urmatoarea concluzie si scuipase in scarba acu:” Bai, asta , de dadusi dupe mine..Dac’ esti prost, stai reac acas’..”
ps/ De atunci , imi leg cu sfoara prajinile, mai abitir ca la rodeo..
