..cate platouri da racituri, faci den nasu’ lu’ Viorel?Casa da piatra mirelui june!Ptiu, drace!
ps/Se lipeste aia, d-am scris-o la Buimacii..
Atingeri delicate, azi mâini înfipte-n șolduri,
De care trag cu patimi, făcând tandrețea cioburi.
Când ezitări cad pradă deciziei carnale,
Când un sărut se schimbă în mușcături venale…”
Dar anii au trecut, pe-a timpului cărare
Şi nu-i putem întoarce, e-a noastră disperare..
Ei au lasat şi urme pe-nfăţişarea noastră
Şi de-asta spun acum, situaţia-I albastră.
Privindu-te, iubito, îmi pari o lătăreaţă
Şi sânu-ţi dulce-odată, e-o pară mălăiaţă…
Iar şoldurile tale, ce îmi păreau feline,
Se balansează suav, ca două găleţi pline…
Când tu mi-ai pus cafeaua, un pârţ ţi-a fost scăpat,
La fel ca ş-altădată, când te-ai dat jos din pat..
Din păru-ţi ce odată avea luciri de stele,
Ieri, am găsit un fir, într-una din chiftele…
Nu mi-am propus, iubito, să îţi aduc doar spini,
Acuma, în oglindă, să-mi vad şi-ai mei ciulini…
Nu fac din asta dramă, cred c-ai băgat de seamă,
Dar de mă uit mai bine, par un butoi de cramă…
Iar păru’ meu cel negru, acu e-ncărunţit,
În faţă, chiar şi-n spate, al meu cap a chelit…
Zilnic îmi spui, iubito, că sunt proporţionat
Ai vrea tu, da’ nu ţine, parcă-s şi cocoşat.
Silfida mea, şi-aşa, iubirea mea e mare,
Aş face-o chiar mai lată, dar am dureri de şale.
Să împletim iubirea şi să ne contopim,
Să trecem cu vederea, un pârţ de slobozim….
like inca o data! 😆
:))
Ai dat-o pe poezii de dragoste =))
Si asta e nimic.. :))
te citisem dă eri, da n-am apucat să zic: shakespeare ar păli văzându-ţi eroii! 😉
Saracu Romeo… :))
Asta este versiunea ce noua la „Romeo si Julieta” ? Varianta decadenta ?
Salut, Dane! Cu modificarile da culise.. :))
După ce am citit poezia, m-am hotărât: numai mănânc răcituri! Din nasul lui Viorel? Brrrr! 😀
Fain le mai zici, bre nene Viruse! 🙂