La limita suportabilului

In peregrinarile zilnice, ai parte de tot felul de situatii, unele dintre ele normale, altele,de-a dreptul curioase.Intr-o zi, pe un trotuar intens circulat , m-a lovit o doamna cu tzatele-n gura. Asta n-ar fi nimic, daca are , D-zeu sa primeasca! Numai ca , era sa-mi cada si un strudel in cap…Impactul vizual, a fost si el pa masura.La prima cetire , mi-a parut (doamna) a fi un hibrid Atodiresei-Patzaichin cu usoare urme de Tolea. Adeca, dupe un cap in gura, in mod sigur puteam uita de necazuri.Nu m-am gandit atunci la tomberon, dar putea fi o posibilitate normala. Bine, am mai spus pe blog ca-s un tip inalt, da vad ca sunt si femei care ma intrec in inaltime.Sa fi fost baschetbalista, voleibalista, nu stiu, ca n-am intrebat-o .In sfarsit, stiind ca pe aceste persoana nu trebuie sa le intarati, am considerat ca nu-i o intalnire bilaterala de transarea prioritatii si am reactionat cu intelepciune si calm. Dupa scuzele de rigoare si scuturatul ramasitelor vanilate din propriu-mi par, pret de cateva secunde , am realizat si pricina impactului stradal.Doamna avea trei strudele impaturite intr-o juma de coala A4 si apucase sa muste din toate trei …o data. Si , neatenta ,ma lovise cu tzata-n barba..Acum, stim cu totii ca barbatii sunt atrasi de eleganta, gratia, sensibilitatea si gingasia femeilor iar femeile de energia, curajul, calmul si hotararea barbatilor.In cazu’ asta, cred ca s-au contopit toate, cu aroma de vanilie..Bunaoara, mancarea e un dar de la D-zeu sau natura, dar ar trebui sa nu te silesti sa iei in graba din ea si sa te repezi cu gura fara…oranduiala….

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Hazlii si nu numai. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

30 de răspunsuri la La limita suportabilului

  1. scorpio72 zice:

    :))..iete acum! individiosule,na!

  2. Pingback: Angoase la limita suportabilului. « cataratorii

  3. redsky2010 zice:

    😆 si zici ca ti-a displacut faza, ha?

  4. Pingback: La limita suportabilului | Redsky2010's Blog

  5. Tipa din poza de jos 😉

  6. Mitzy-mo zice:

    Ceea ce numesc eu „ciocnire convenabilă”. Adică să ai airbag-uri incorporate. Nerecunoscătorule. Cum ar fi fost să te ciocneşti cu un pachet de muşchi? Şi ce fel de femeie îţi ajunge ţie până la barbă în condiţii de 1,90 metri?

  7. anowen zice:

    bah, am stat incordat ca doamna avea tatzele in gura. nu intelegeam cum vine asta. da’ m-ai detensionat la sfarsit. ce ma interesa pe mine era daca strudelul era cu mere? in fine, eu tot cred ca nu te-a lovit din greseala.

  8. papagigli zice:

    Virus
    Eu nu mi-as fi cerut scuze, dar i-as fi multumit. Probabil ca asta era modul ei de-a te invita la o ceasca de lapte si-un strudel 😉

  9. psipsina zice:

    vv, eu mă tot întreb cum arătai tu vanilat la păr. cred că da, era cam greu de suportat atâta dulceaţă, din toate părțile. 😆 😆 😆
    bine că ștrudelu fu cu mere, m-am liniștit într-un fel și mi-am elucidat o problemă majoră: acuma știu de ce austriecii fac ștrudelu cu sos…. n-am văzut prea multe femei austriece înalte.

  10. ügyvéd zice:

    Vorbe, nu fapte!

  11. Penelopa zice:

    Virus, aia din poza pare mai degraba „ala”, dupa diverse operatii, cu sutien 100-D… 😀

  12. Penelopa zice:

    Ulise-Odiseu?… la fel de asteptat, de iubit de Penelopa lui… 😉 de la wiki citire:

    „din nou naufragiat, pe țărmul insulei feacilor. Găsit de Nausicaa, fiica regelui Alcinous, este călăuzit de către aceasta la palatul tatălui ei. Mișcat de istorisirea tuturor întâmplărilor nefericite care s-au abătut asupră-i, regele feacilor îi dăruiește eroului o corabie, cu ajutorul căreia izbutește să ajungă, în sfârșit, în patrie. În Itaca pe Odiseu îl așteaptă însă noi încercări. În timpul îndelungii lui absențe, cu toată dragostea și credința nestrămutată pe care o nutrește față de el Penelopa, pețitorii acesteia au pus stăpânire pe avutul și pe palatul lui. Ei petrec aici, ca la ei acasă, în nesfârșite ospețe. După douăzeci de ani, nimeni nu-și mai aduce aminte de Odiseu, așa încât eroul, sosit în mijlocul lor, trece neobservat cu atât mai mult cu cât s-a deghizat în cerșetor. Își dezvăluie adevărata identitate numai bătrânului porcar Eumaeus și propriului fiu, Telemah, cu ajutorul cărora îi încercuiește și-i ucide pe toți pețitorii. Între timp el este recunoscut și de Penelopa, alături de care va domni de acum înainte, din nou, în Itaca.”

  13. Pingback: la limita suportabilului « psipsina

  14. Pingback: Pentru tine, Lisa! (3) « Cristian Dima

  15. Io zice:

    Domle, ce mai tura-vura, cine stie cunoaste…
    Daca ‘tamplarea ti-o ramas vie-n cap sh-ai si pus-o pa stecla insamna ca ciocaneala cu shtrudelu ti-o mers unde trebe.
    Pa can’ eream si io supttzirel si mladios s-ontamplatara sa ma loveasca si pa mine norocu asta.
    N-o fost cu shgtrudel da o fost cu alte alea numa de pupat frantuzeste n-am avut parte ca….ca n-am ajuns unde trebe.
    Restu a fost ca dan vis si de tzinut minte, ce sa mai zic?

  16. Pingback: la limita suportabilului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s