Surubu’

Vi s-a intamplat sa va cada din mana, pe covor sau mocheta, un surub de mici dimensiuni? Sunt convins ca da! Prima tentativa de cautare va purcede cu oarecare incredere, banuind cat de cat locul impactului cu materialul lanos sau nelanos (daca e cu modele esti terminat din start). Niciodata nu va fi acolo, asa ca reactia ta va fi la inceput una de bun simt, controlata emotional: „Culmea, unde o fi, totusi?”. Dorinta arzatoare de a-l gasi si flerul tau, te vor orienta intr-o alta zona de cautare, dar nu la mare distanta. De data asta, explorarea o vei face mai minutios, de regula prin pipaire. Simtul tactil iti va juca insa feste, asa ca nici acum nu vei izbandi. Este momentul cand vei incropi prima referire la originile metalifere a celui mult ravnit. „Unde esti, surubu’ ma-tii…? „Raspunsul nu-l vei primi niciodata, asa ca vei renunta in final, rapus fiind de minuscula insecta metalica. Il vei gasi (poate) altadata, cand nu vei mai avea nevoie de el. Sau cand va da sotia cu aspiratorul pe covor: „Am dat de un surub! Iti trebuie?” Raspunsul il intuiti voi…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Hazlii si nu numai. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s